Cu exact 10 ani în urmă, pe 15 martie 2011, chipul Siriei avea să se schimbe pentru totdeauna când o mână de oameni curajoși au îndrăznit să protesteze pe străzile mai multor orașe din țară.

Pentru întâia oară în 50 de ani de dictatura personală a familiei al-Assad, sirienii protestau în mai multe orașe deodată, în numele libertății, cerând ca al-Assad să plece de la putere. Dar Bashar al-Assad nu a plecat niciodată, iar revoluția s-a transformat într-un război civil. Până astăzi, cu ajutorul aliații săi, Bashar al-Assad conduce ceea ce a mai rămas din Siria. Pentru că Siria este departe de a mai fi țara care era acum 10 ani, după ce mai mult de jumătate din întreaga populație fie a fost ucisă, a dispărut, a fugit în exil sau este și azi refugiată, în țară sau în afara ei, cu multe orașe transformate în ruine și majoritatea patrimoniului sirian distrus.

Regizoarea Reem Karssli, care astăzi trăiește în exil în Berlin, a documentat viața familiei ei în Damasc în timpul în care revoluția se transforma în război civil. La momentul premierei filmului la festivalul Dok Leipzig în 2013, un critic de la Radio Mephisto scria: ”Acest documentar, care adesea amintește de ”Jurnalul Annei Frank” și de ”Zile liniștite la Sarajevo”, este un document per se, dar și o întrebare adresată filmului ca mediu de comunicare și abilității acestuia de a spune adevărul” (”Every Day, Every Day”: Războiul din Siria ca viață de zi cu zi).

Acum, că personajele principale din filmul nostru sunt în afara granițelor și în siguranță, am decis să punem filmul online, disponibil pentru toată lumea.
Regizor și camera: Reem Karssli

Producători: Madalina Rosca și Maia Malas

Produs de Passport Productions & Metis Media

Premiera: 56th. Dok Leipzig Film Festival – Official Selection Awards și selecții la festivaluri: 42. Huesca Film Festival – Danzante Award, 29. Montenegro Film Festival – Special Jury Mention, 21. Raindance Film Festival, 12. Ischia Film Festival – Official Selection, 6. Which Human Rights? Film Festival – Official Selection, 8. We are the Peoples Film Festival – Official Selection, 33. Cine de Uruguay Film Festival, 16. Festival de Cine de Santa Fe de Antioquia Film Festival

Izolare. Carantină. Covid-19. Ventilator. Interdicţie de circulaţie. Pandemia de coronavirus a adus cu ea un vocabular nou şi sensuri noi unor cuvinte vechi.
Astăzi, vorbim despre „comorbidităţi”, însă nu despre cele ale părinţilor sau bunicilor, ci despre cele de care suferă cinci oraşe, ţări şi democraţii din Europa de Est.

La “In the Air” – corespondenţă din Europa de Est – ne întâlnim cu Nada, din Belgrad, unde democraţia e în carantină, Nelia, din Bucureşti, unde locuitorii se mobilizează în lupta împotriva poluării aerului, Claudia, din Varşovia, unde alegătorii încă nu ştiu dacă şi cum îşi vor vota preşedintele, Mariana, din Sofia, unde intrarea şi ieşirea din oraş sunt restricţionate sever, şi Ulyana, din Kiev, unde se simte mirosul de fum al incendiilor de lângă Cernobîl.

Un reportaj Passport Productions pentru DW Româna.

Stim ca in tara noastra poti sa furi. La greu. Si poti sa scapi basma curata ani la rand.

Noutatea e ca poti sa furi si statul. Dar ia-l pe tot, ca poti. Probabil nimeni nu a incercat pe bune in ultimii 27 de ani, dar daca esti un pic mai nesimtit, de ce sa nu te bagi. Asta este treaba lui Dragnea, Tariceanu & co. Fura statul tot si fa-ti legile tale ca sa scapi cu asta.

La modul informal a functionat deja in Teleorman, dar dupa ce Dragnea a lasat in urma mosia de teroare, niste caini ai democratiei (gen RISE Project) l-au haitutit in asa hal incat Dragnea & co au devenit o asemenea rusine pentru noi, cei care nu ne luam stirile din media de propaganda platita tot de-aceeasi oameni, incat sute de mii de jenati au iesit in strada.

Acum este o urgenta mai mare ca niciodata sa formalizeze dictatura informala, altminteri dicatatorul si clica lui s-ar duce la fund, si multi altii cu ei.

Ca sa salveze La Familia, Romania trebuie sa devina de urgenta Teleormania, condusa de un politburo care nu pare sa inteleaga lumea din jur mai bine decat o intelegea Ceausescu in 1989.

Un lucru protestatarii le-au aratat astazi lui Dragnea si ai lui: VA VEDEM. Si la fel va vede si restul Europei – ce-i drept, aproape fara sa le vina sa creada.

In ciuda faptului ca acum conduc acest aparatus de putere, ca au adus noaptea la Parlament sute de jandarmi si zeci de cai, ca au oprit abuziv traficul pietonal imprejurul parlamentului, ca au inchis oamenii in tarc si au interzis accesul presei, tot se c_cau pe ei de frica, dar atat de tare, incat au fugit din parlament ca o haita de caini incoltiti – in masinile lor foarte scumpe, bineinteles, cum vedeti la finalul acestui film.

Daca ai nevoie de sute de militari si politisti ca sa te protejeze de niste cetateni cu fluiere, ai o problema serioasa. Si nu e una “de comunicare”.

Elicoptere aveti?

Mai multe despre: http://www.hotnews.ro/stiri-politic-2…