De mai bine de 400 de zile romanii protesteaza impotriva masurilor luate de majoritatea parlamentara, indiferent daca este vorba despre OUG 13, modificari la legile justitiei sau codului penal, toate motivate de interesul unor politicieni cu probleme penale de a-si ascunde sau ierta propriile faradelegi.
Jandarmeria Romana, pe de alta parte, tot de mai bine de 400 de zile, imparte amenzi protestatarilor, amenzi arbitrare, fara nici o baza legala, masuri ilegale menite sa ii intimideze pe cei care isi exercita drepturi fundamentale, constitutionale, cum ar fi libertatea de exprimare sau libertatea intrunirilor. Intentia deloc subtila este descurajarea protestelor. Jandarmeria Romana, cu sute, si probabil deja mii de amenzi inmanate protestatarilor pasnici, care iau parte la proteste legale, a devenit principala unealta de oprimare folosita de o majoritate parlamentara si de un guvern pe zi ce trece mai fatis nedemocratice.
Datorita catorva cetateni exceptionali, care si-au asumat in mod serios lupta cu abuzurile acestei institutii de stat, putem invata doua lucruri: Jandarmeria Romana, o institutie care are ca motto legea si ordinea, violeaza in mod sistematic legea, iar amenzile pe care le dau protestatarilor, odata contestate in justitie sunt anulate chiar in prima instanta. 2. Avem o justitie independenta, care lucreaza pentru lege si nu pentru putere.
Ironia amara pentru Cristian Mihai Dide vine in a doua parte a acestui film, asa cum veti vedea. Dide, fondatorul ONG-ului Evolutie in Insitutie si “cel mai amendat protestatar”, a iesit sa protesteze in fata Guvernului, dar si sa multumesca public sutelor de donatori care au contribuit cu 10.000 de Euro la “fondul de amenzi”, cu care protestatarii pot sa lupte pentru a-si face dreptate in instanta, contestand amenzile ilegale. Nu au apucat sa multumeasca prea mult inainte ca Jandarmeria sa intervina – din nou! – pentru a imparti generos amenzi la un protest mai mult decat legal (in sensul in care, desi legea nu prevede notificarea protestelor in fata institutiilor de interes public, protestatarii notifica totusi, coplesiti de sicanele jandarmeriei).
De aceasta data jandarmii au intervenit, spun ei, pentru ca mesajul de pe unul dintre bannere “Ministerul Apararii Infractorilor”, o aluzie evidenta la faptul ca Liviu Dragnea se bucura din plin de protectia acestei institutii aflate sub umbrlela Ministerului de Interne a fost considerata (de o voce din casca jandarmilor) drept mesaj denigrator.
Faptul ca o institutie a statului roman si, mai mult decat atat, una cu statut militar, actioneaza sistematic in contradictie cu legile tarii si Constitutia este cel putin ingrijorator. Ca Jandarmeria Romana actioneaza din ce in ce mai mult precum o Politie Politica (protestatarii de la Controceni nu primesc nici o amenda, cei de la PSD primesc amenzi mari etc) este pur si simplu o insulta pentru orice cetatean al acestei tari.
In timp ce in Germania, ca o lectie invatata din istoria recenta, constitutia nu permite folosirea fortelor militare pentru servicii politienesti, mai sunt inca in Uniunea Europeana cateva forte de Jandarmerie (politie cu statut militar). In Franta, Jandarmeria este institutia politieneasca ce actioneaza atat in zona rurala cat si in orase. Dar daca in Franta vezi un jandarm la un protest este vorba cel mai probabil chiar despre o manifestatie a politistilor, caci in atributiile lor intra, practic, sa fie politia politistilor si militarilor. In Spania situatia sta la fel cu Policia Nacional sau Policia Municipal ce asigura securitatea cetatenilor in orase, iar Guardia Civil in zona rurala. Chiar daca in Italia, o tara aflata de multi ani in lupta cu clanuri mafiote violente, Carabinierii sunt prezenti si in zone urbane, din motive evidente, ei se mandresc si cu prezenta pana in cel mai izolat catun de munte, fiind si primii care intervin in caz de dezastre naturale. Ceea ce uneste Jandarmeriile descrise mai sus este ca aceste institutii exista ca o politie a politiei si jandarmeriei, gestionand la nevoie forta exercitata de alte institutii politienesti, astfel incat cetateanul poate sa apeleze la doua institutii de forta.
Nimic din toate acestea nu se aplica in Romania, unde Jandarmeria nu supravegheaza alte forte politienesti si nu actioneaza ca inca o institutie pe langa politia rurala sau municipala la care cetatenii sa poata face apel. Ar trebui sa incepem sa ne intrebam serios daca, in Romania, chiar este nevoie de Jandarmerie.
